Interviu cu Liviu Bica
Când ai început să alergi?
În 2006, la aproape 42 de ani! Unde? Participam la puținele crosuri organizate în București și la concursurile din agenda Campionatului de atletism veterani (ca și antrenament, prin parcuri, evident… Izvor, Carol, Herăstrău).
Care este primul maraton la care ai participat și în ce an?
După ce am “prins vechime’’ cât de cât, am început să îndrăznesc mai mult, semimaratoane pentru început, iar mai apoi a venit, firesc, printr-o dorință puternică și primul maraton: Viena 2008, un loc de care mă leagă plăcute amintiri (printre altele, luna de miere, de… trei zile)!
Povestește-ne un pic despre experiența/istoria ta cu Maratonul DHL
În 2006 aflu cumva (internet?) de acest concurs… Eram la început, cu dorință dar și cu teamă, încă nu „atinsesem” nici măcar distanța semimaratonului, așa că am apelat la organizatori pentru a mă înscrie într-o ștafetă. Și asta a fost o chestie foarte interesantă, aveam să dau peste persoane plăcute, cu care m-am înțeles foarte bine, rezultând o experiență memorabilă pentru mine. Am avut un gând ascuns, așa ca am cerut colegilor să mă lase pe mine primul; după parcurgerea celor șapte km ai primului schimb și respectiv după predarea ștafetei, am continuat să alerg și a doua bucată. Mi-a reușit astfel cea mai lunga alergare de pana atunci, de aproximativ 15 km…
Ce iți place cel mai mult la Maratonul DHL?
Traseul, organizarea, participanții? Încă de la prima participare, organizarea s-a făcut remarcata, prin comparație cu „oferta” de la celelalte concursuri, de la numerele de start și până la transportul între punctele de schimb. Atmosfera este de excepție, de „vină” ar putea fi și prezența multor firme/companii mari și respectiv a „corporatiștilor” sosiți… Spectacolul de după premiere a fost întotdeauna foarte plăcut, cu mult antren furnizat de formații de renume…
Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai de la Maratonul DHL?
Este greu de spus: poate ediția 2014 când am parcurs pentru prima oara maratonul, poate penultima ediție, cea din 2008, când, după terminarea semimaratonului, mi-am forțat un pic limitele și limitările… și am continuat să alerg până la km 31!… La vremea aceea eram încă „timorat” , participasem deja la un maraton cu doar câteva săptămâni înainte și urma un altul, peste doar câteva zile… Revenind la DHL: pentru mine rămâne în amintire… atmosfera de sărbătoare, se simte căldura sufletească, toți vin cu bucurie, să ajute pentru o cauză nobilă… Cu mic cu mare, mână de la mână…
Maratonul DHL este o competiție dedicată atât profesioniștilor, cât și amatorilor. Spune-ne, din punctul de vedere al unui participant de la primele ediții, de ce maratonul DHL ar putea fi “Primul maraton?”
Cum spuneam și mai sus, organizarea este de nota 10, atmosfera este festivă, prietenească, sentimentul că participi la ceva măreț te surprinde de la început! Astfel, ai șansa să rămâi cu o amintire foarte plăcută, care te va ajuta cu siguranță în „cariera” pe care ai pornit.
Care este cea mai mare realizare la o competiție sportivă de până acum?
Poate ca e prea mult spus „realizare”… când te apuci de alergat după vârsta de 40 de ani… O faci de plăcere, ca să ai un hobby sau ca să-ți umpli timpul liber. La început cazi în capcana cifrelor… Cea mai mare realizare!? Faptul de a cunoaște locuri noi și mai ales oameni noi! Poate că pe unii îi vei mai întâlni, poate îi vei recunoaște pe la alte concursuri și te vei bucura de revedere… Este atât de plăcut! Pentru că avem cu toții aceeași pasiune: alergarea! Pe șosea sau pe munte, pe soare sau ploaie, fie vară, fie iarnă! Ca și cifre… tocmai am alergat la Mamaia în martie 2015 maratonul cu numărul 92! In 2014 însă mi-am învins multe temeri și am reușit să parcurg distanța de la Câmpina la București (aprox. 99 km), de unul singur, de dimineața până seara - cum îmi place mie să-mi spun: fără medalii, fără diplome, fără niciun suport: doar eu „față-n față” cu șoseaua! Și mi-a plăcut! Drept pentru care voi repeta, cu siguranță, isprava!
De ce ai recomanda unui prieten / cunoscut sa vina sa alerge la Maratonul DHL?
Vino și nu vei regreta! Vei găsi cu siguranță multe lucruri care să-ți placă: atmosfera, oamenii, profesionalismul organizatorilor, prietenia/simpatia voluntarilor, șansa de a parcurge un traseu unic, minunat, care îmbină alergarea pe șosea într-o zona montană, cu serpentine și urcușuri…
Sursa: medium.com
