Astăzi vă propun să vă gândiți la un scenariu ipotetic, menit să trezească în voi întrebarea: „Mănânc, dar știu ce mănânc?”
Oamenii inteligenți își dau seama cum merg anumite lucruri și fără să aibă prea multe dovezi, iar ceilalți și dacă au dovezi concrete, nu știu ce să facă cu ele.
Dacă nu am mașină, haine la modă, vacanțe scumpe pot să trăiesc? Pot să trăiesc! Dar dacă nu am mâncare, aer, apă, mai pot? În afara puținilor supraoameni care se hrănesc cu lumină, nimeni nu poate rezista fără mâncare. De ce să nu recunoaștem că industria alimentară este extrem de importantă.
Și te gândești, cum ai putea să faci un mare profit în industria alimentară ușor și sigur? Cât de mult poți să câștigi? Dacă înlocuim alimentele, chiar și parțial, cu altceva decât mâncare și presupunem că obținem o creștere medie a profitului de doar 2 lei la o masă, prin rostogolire ce rezultă? Oamenii servesc între două și cinci mese pe zi (trei principale și două gustări). Asta înseamnă o creștere a profitului între 4 și 10 lei pe zi, pentru o persoană. Dacă înmulțim cu 365 de zile și cu întreaga populație a României, ce rezultă? O creștere a profitului între 29,2 și 73 de bilioane de lei anual. Dar pentru întreaga planetă?
Ciclul vicios al lumii moderne
Până acum am explicat motivul „crimei”, de ce ar face cineva așa ceva. Mai departe vă voi expune și efectele acesteia. Printre posibilele efecte se pot număra: problemele gastrice, cardiovasculare, mintale și chiar dereglări hormonale. Când ai o problemă de sănătate te adresezi medicului sau mai rău, doar farmacistului, iar acesta îți recomandă niște medicamente. Medicamentele respective diminuează efectele, dar nu înlătură cauza. Între timp apar complicații datorate efectelor secundare ale consumului de medicamente, însoțite invariabil de scăderea imunității. Sistemul imunitar ne ajută să ne reparam fără a avea nevoie de medicamente. Atunci ne adresăm iar medicului sau farmacistului, care ne va prescrie alte medicamente menite să diminueze noile efecte ale noilor boli căpătate fără a înlătura, și de data aceasta, cauza. Apoi ajungi bătrân și bolnav la doar 40 de ani și te întrebi cum de bunicii noștri, la 90 de ani încă mai ajutau la munca câmpului.
Nu numai industria alimentară are de câștigat cei 2 lei, dar mai au de câștigat și industria farmaceutică și sistemul medical și mulți alții, ultimii fiind pompele funebre și popa.
Mâncarea modernă
Ați văzut un măr care își păstrează forma și culoarea ani la rând? Eu da! Nu mai spunem de aromă, pentru că în multe cazuri nu a avut vreodată una.
Fructele și legumele sunt tratate să reziste mai bine dăunătorilor, sunt stropite, li se pune la rădăcină otravă, provin din semințe modificate genetic, iar în final sunt radiate.
Ca să crească mai repede, într-o zi cât altele în zece, și mai mari și mai frumoase li se administrează o doză de suplimente și stau la căldură și adăpost sub folia de plastic sau mai rău, sunt într-o cameră unde lumina soarelui a fost înlocuită de lumina neoanelor care funcționează 24h/zi, iar în loc de pământ li se administrează un amestec de substanțe minune considerate necesare. Poate nu numai absența anumitor substanțe din solul artificial format din vată îmbibată în apă prezintă un pericol pentru sănătatea noastră, cât prezența în exces a celor, considerate de producător, esențiale creșterii plantelor, dar menite în special creșterii productivității.
Pentru a putea fi transportate sunt culese de crude și lăsate să se coacă pe drum sau forțate să se coacă înainte de a fi puse pe raft.
Apoi fructele și legumele acestea sunt vândute în Angro, iar un țăran leneș și parșiv le cumpără spre a le revinde în piață susținând că sunt ale lui. Țăranul respectiv plătește pentru autorizația de producător, pentru locul de desfacere din piață și pentru transportul produselor de la Angro la piață. Dacă ne gândim că nu plătește TVA, în timp ce produsele lui „organice” sunt mai scumpe decât cele vândute în supermarket unde înglobează TVA-ul, țăranul face un profit mult prea mare pentru efortul lui mult prea mic. Deși țăranul vinde aceleași produse ca la supermarket, ale lui sunt ținute în condiții improprii, în căldură și soare, în ambalaje improvizate supradimensionate. Este din ce în ce mai greu să găsești un producător autentic, de bună credință, doritor să vândă produse organice.
Păcălit de mâinile muncite ale vânzătorului, de poveștile înduioșătoare ale acestuia sau de șorțul pe care scrie că este producător și autorizat să vândă în piața de fructe și legume, tu îți umpli sacoșele cu fructe și legume cu încrederea că ai cumpărat ceva organic, de calitate și le depozitezi în frigider crezând că vei mânca sănătos pentru încă 4-5 zile. Dacă le treci și prin foc se pierde și ultima urmă de vitamine și minerale benefice sănătății noastre și poate doar toxinele mai rămân.
În final, cel mai păgubit, și poate singurul, este consumatorul.
© atlasuldesanatate.ro