Drogurile sunt substanțe solide, lichide sau gazoase a căror folosință se transformă în obicei și afectează funcționarea sistemului nervos. Dependențele se formează la nivelul creierului prin activarea repetată a căilor neuronale de recompense prin eliberarea de neurotransmițători cum este de exemplu dopamina. Activarea sistemului recompensei produce individului stări euforice de plăcere și de fericire întărind dorința de reutilizare a substanței respective.
Alcoolul – orice compus organic hidroxilic cu grupă funcțională hidroxil (-OH) care este legată de un atom de carbon saturat, în starea de hibridizare. În limbajul curent, termenul de alcool se referă aproape întotdeauna la etanol, cunoscut și ca alcool de cereale, și deseori la orice băutură care conține etanol (băutură alcoolică).
În primul rând are efect depresiv și de încetinire a funcțiilor esențiale ale organismului prin eliberarea de neurotransmițători inhibatori. Induce o stare de euforie, dezinhibare socială, stări emoționale extreme, pierderi de memorie și echilibru, comă și chiar moarte în cazuri extreme. Dependența este inițial doar psihologică apoi devine fizică prin alterarea proceselor neuronale și creșterea toleranței la alcool.
© atlasuldesanatate.ro
După ce alcoolul a fost băut, acesta ajunge în stomac și în intestine de unde prin absorbție este preluat de sânge și transmis prin aparatul circulator în tot organismul. Din această cauză sunt afectate cu precădere țesuturile puternic irigate de sânge.
Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este în primul rând un toxic celular. El acționează ca o otravă pentru celule datorită efectului sau higroscopic, adică alcoolul în concentrații mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea albuminelor aflate în stare coloidală în protoplasmă și în final la coagularea acesteia distrugând astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare că celulele corpului omenesc vor fi grav deteriorate în urma unui consum abuziv și îndelungat de alcool.
Pe de alta parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producând o creștere a tensiunii arteriale și sunt eliberate în organism în măsură mult mai mare substanțe ca lipide, zaharuri și cortizon în circulația sanguină.
Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutriție, lipsind organismul de proteine, minerale și vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea progresivă a capacitații intestinului subțire de a resorbi substanțe ca proteine și vitaminele A, B1 și C, acidul folic și mai târziu sodiu și apa. Incapacitatea progresivă a intestinului subțire de a absorbi substanțe vitale este responsabilă și de tulburările nervoase de origina somatică. S-au observat la alcoolici concentrații sanguine scăzute de calciu, fosfați și vitamina D, care se asociază cu pierderea însemnată de masă osoasă. Ca urmare crește pericolul apariției fracturilor.
Organismul folosește o mare cantitate de energie pentru înlăturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesară organelor pentru buna lor funcționare. Pentru metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pană la 80% din oxigenul disponibil acestui organ. Deci alcoolul devine un “paralizant metabolic”.
Celulele cardiace și cele cerebrale care au de asemenea un consum ridicat de oxigen suferă cel mai mult datorită alcoolului.
După cum se poate observa alcoolul afectează toate organele organismului
Deși rinichii și plămânii sunt bine irigați de sânge, pericolul de a fi lipsiți de oxigen nu este atât de mare, fiind astfel mai puțin vulnerabili la alcool.
Organul care este întotdeauna afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afecțiunile acoperă o paleta largă de boli începând de la steatoza hepatică, hepatita cronică, până la ciroza hepatică. Atrofierea ficatului poate fi adusă la stagnare prin abstinență, dar nu este reversibila. Cam 15% dintre alcoolici suferă de această tulburare gravă. Complicațiile ei sunt: hemoroizi, varice esofagiene (care prin ruptură duc adesea la moarte) și ascită (colectarea de lichide în cavitatea abdominală).
Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate decât târziu și uneori doar întâmplător la analize de rutină. La început se observă doar o stare de balonare și eructații (râgâieli) frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau meteorism, iar mai târziu se înregistrează pierderea poftei de mâncare, epuizare rapidă, uneori tulburări de potență și de apetit sexual, precum și stare de greață și vomă. Prin lezarea progresivă a celulelor hepatice este prejudiciată sinteza proteinelor, ceea ce duce printre altele la probleme de sângerare și la scăderea imunității. Traumatismele mici pot declanșa sângerări interne și externe intense, alcoolicul devenind tot mai expus infecțiilor.
Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea în funcțiune la nivelul ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului și anume sistemul microzonal de oxidare a etanolului SOME, care va prelua pana la doua treimi din catabolizarea cantității crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza și suporta cantități mai mari de alcool. Dar SOME este declanșat, chiar și după perioade lungi de întrerupere a consumului, de cantități mici de alcool, declanșându-se o dorință puternică de a ingera mai multa băutură. Aceasta împiedică revenirea la consumul controlat.
Afecțiunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana în cauză se prezintă rapid la medic și își impune pauze în consumul de băuturi alcoolice. De asemenea, se poate ajunge la diabet. În general, întregul aparat digestiv – de la cavitatea bucală, esofag, stomac și până la intestin – poate fi lezat grav. Se poate astfel ajunge la boli letale. De exemplu, consumul permanent de alcool poate induce un risc de zece ori mai mare de îmbolnăvire de cancer esofagian. Și alte forme de cancer apar mai des la persoanele care abuzează de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringian, intestinal, iar la femei cel mamar.
Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizează prin furnicături, înțepături sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sensibilitatea pielii în aceste zone poate fi deosebit de mare sau, dimpotrivă, poate lipsi total. În final, apare nesiguranța în mers sau chiar incapacitatea de a merge.
Sub incidenta suferinței intră și mușchiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori mai mulți alcoolici mor din cauza tulburărilor cardiace decât de ciroza. Trebuie ținut cont de faptul că majoritatea alcoolicilor sunt și mari fumători, astfel încât cauzele mortalității sunt complexe. La toate acestea se adaugă proprietatea alcoolului de a crea hipertensivitatea. Aceasta devine periculoasa de la 240g pe săptămână în sus, adică peste un litru de bere pe zi.
La bărbați se reduce cantitatea de hormon sexual (testosteron) produsă, astfel încât lipsa apetitului sexual și impotența îi tulbură viața sexuală. Pierde astfel un întreg domeniu de plăceri din viață și se simte și mai legat de drogul său.
La femei apare alt pericol grav, alcoolul provoacă leziuni grave fătului producând embriopatia alcoolică. Chiar și “inofensivul” păhărel înainte de masa este mult mai periculos decât se estima. Fătul este cel mai periclitat în primele luni de sarcină. Aproximativ una din trei femei care abuzează episodic de alcool în această perioadă, naște un copil cu malformații. Malformațiile constau în debilitatea mintală, nanism, modificări ale cutiei craniene. În schimb femeile dependente de alcool care trăiesc abstinent nu trebuie sa se teamă pentru zestrea lor genetică. Ele pot aduce pe lume copii sănătoși la fel ca orice alta femeie, dacă nu mai consumă alcool.
Cel mai important organ afectat la fiecare abuz de alcool este creierul. Celulele nervoase nu se regenerează. La fiecare consum puternic de alcool se distrug câteva mii. Deoarece omul dispune de câteva miliarde de neuroni, distrugerea acestora se face resimțită abia după câtva timp și este observată mai ales de cei din jurul alcoolicului. Psihosindromul organic, cum este denumită această tulburare, decurge în cele mai multe cazuri nespectaculos, performanțele creierului se reduc treptat, ceea ce se concretizează în scăderea capacitații de memorizare, de înțelegere, precum și de pierderea spiritului critic și discernământului. Modificarea caracterului se concretizează prin alterarea sentimentelor, prin indispoziții frecvente și o schimbare bruscă a plăcerilor. Mișcările trupului devin neajutorate și rigide. Expresia feței este nemișcată, ca o mască.
Tulburările cerebrale apar la unii pacienți într-o măsură mai accentuată, sub formă de convulsii și de Delirum tremens. Aceste tulburări apar mai ales în timpul dezintoxicării.
Este de la sine înțeles că nici sistemul nervos nu este ocolit și din păcate asupra acestuia alcoolul își exercită cel mai nociv efect.
